Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
dezavua — DEZAVUÁ, dezavuéz, vb. I. tranz. (livr.) A dezaproba, a condamna spusele sau faptele cuiva. ♦ A refuza să recunoască ceva. – Din fr. désavouer. Trimis de LauraGellner, 17.07.2004. Sursa: DEX 98 DEZAVUÁ vb. v. blama, condamna, desoli dariza,… … Dicționar Român
dezavuare — DEZAVUÁRE, dezavuări, s.f (livr.) Faptul de a dezavua. [pr.: vu a ] – v. dezavua. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DEZAVUÁRE s. v. blam, blamare, condam nare, desolidarizare, dezaprobare, înfierare, neaprobare, reprobare, res… … Dicționar Român
condamna — CONDAMNÁ, condámn, vb. I. tranz. 1. A osândi printr o sentinţă judecătorească, a pronunţa o condamnare. 2. A şi exprima dezaprobarea în legătură cu un fapt sau cu o persoană; a învinui, a blama, a ponegri, a veşteji. 3. A considera un bolnav… … Dicționar Român
desolidariza — DESOLIDARIZÁ, desolidarizez, vb. I. refl. A se despărţi de ideile, de acţiunile, de atitudinile unor persoane sau ale unui grup de persoane; a nu mai simţi, a nu mai activa solidar cu cineva; a rupe legăturile de solidaritate cu cineva. – Din fr … Dicționar Român
dezaproba — DEZAPROBÁ, dezaprób, vb. I. tranz. A se declara împotriva unui lucru (spus sau făcut de cineva), a găsi rău, reprobabil (ceva spus sau făcut de cineva). – Din fr. désapprouver (după aproba). Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 A… … Dicționar Român
